The Crazies (2010)

Iatã noua balivernã scornitã de minţi din ce în ce mai aglomerate. Hai sã zicem, ajungi sã fii urmãrit de un asemenea coşmar, noaptea, în patul tãu pufos şi moale, te trezeşti şi îngâni poveşti unei cãni de lapte, dar atunci când vrei sã transformi povestea într-una realã, vizibilã pentru o lume întreagã, haideţi sã nu credem cã poate ieşi ceva extrem de bun. Ankha prezenta trailerul cu ceva timp în urmã pentru “The Crazies”, şi-n plus, ne-a furnizat şi o informaţie preţioasã cu ajutorul articolului, filmul fiind de fapt un remake al unuia din ’73, sper totuşi mai reuşit decât acesta. Nu, zombies nu sunt tocmai creaturile mele preferate şi nici sângele vãrsat în cantitãţi deplorabile nu-mi încântã retina. Cu toate acestea, Breck Eisner, regizorul, foloseşte aceastã reţetã pentru a-şi îndurera şi înspãimânta publicul, dând contur unei întâmplãri de proporţii apocaliptice, astfel cã dacã simţeaţi lipsa unei noi soluţii gen “Cum ar putea sã-ţi disparã oraşul de pe faţa Pãmântului fãrã sã faci nimic”, “The Crazies” vine în ajutorul tãu. Actorii aleşi nu sunt tocmai din breasla rãsfãţaţilor în Cetatea Filmului, ci nume care au cochetat cu proiecte mai uşurele: omul-serial Timothy Olyphant, Radha Mitchell într-o ipostazã destul de slãbuţã, Joe Anderson şi Danielle Panabaker. În rest, creaturi fioroase cât cuprinde şi multã figuraţie.

Pentru un ţinut liniştit de fermieri, zilele decurg toate într-o manierã asemãnãtoare, cu linişte şi înţelegere între localnicii sãi. Înainte de toate, îl vom cunoaşte pe şeriful David Dutton, pe ajutorul sãu Russell şi pe soţia serifului, Judy, medicul locului. Liniştea îşi pierde din farmec atunci când din senin, un om înarmat îşi face simţitã prezenţa pe terenul de fotbal al localitãţii şi este se pare pregãtit sã se şi foloseascã de ea. David se vede nevoit sã intervinã şi sfârşeşte în a-l împuşca pe bãrbat. Derutat de mersul lucrurilor, acesta va trebui sã ia mãsuri cu adevãrat necesare în momentul în care la morgã apar noi cadavre, trupuri ale unor indivizi ce sfârşesc într-o manierã dubioasã. La scurt timp, ţinutul este împânzit de o armatã de oameni care trag şi sechestreazã din populaţie, luând-o ostaticã şi pe Judy. În tot haosul creat, reuşim sã aflãm şi cauza acestui dezastru: un virus a pus stãpânire pe loc şi pentru a nu avea posibilitatea de rãspândire, autoritãţile încearcã sã radã acest loc de pe faţa pãmântului. Cu localnici cu tot; îmbolnãviţi sau sãnãtoşi.

Deşi mulţi s-au avântat sã-i dea credit, sã-i pluseze posibilul succes, mie nu prea mi-a plãcut. Serios, cum poţi pune botul (o altã expresie mai aproape de neaoş n-am gãsit!) la aşa ceva? Nu credeţi cã v-aş putea lãmuri cu ajutorul a câtorva tag-uri? Virus, zombie, sânge, happy-end. Şi am suficientã încredere cã cei care au parcurs articolul pânã în acest punct, nu vor fi dezamãgiţi de acest undercover spoiler. Sã revenim la clişeuri? Tipa (Radha Mitchell) are tot timpul din lume sã arate bine, deşi este rãvãşita de gloanţele care-i traverseazã tâmplele-i bãlaie, ba-i pãtatã de sange, ba-i curatã ca lacrima, ce sã mai, femeile astea chiar au secretele lor proprii de frumuseţe şi conservare, dacã putem spune aşa. Lui “The Crazies” îi curge sânge, este înspãimântat de creaturi fioroase şi pe final, alege sã fugã într-un loc mai bun. Ştiţi c-aţi putea alege şi altceva pentru o dupã-masã nasoalã, nu? Da, totuşi trailerul aratã mişto. 😀

Vizionaţi trailer: