filme tari

Aveți chef de un film de artă ? M-am gândit să vă prezint o producție a lui Ingmar Bergman, unul dintre cei mai importanți regizori ai cinematografiei mondiale, care a influențat prin operele sale generații întregi de realizatori de filme. Inițial, acest proiect fusese intitulat The War, dar Ingmar Bergman i-a modificat titlul în The Dreams of Shame în timpul scrierii scenariului. La finalul realizării acestuia, Bergman a decis să-l schimbe definitiv în Shame.  Filmul, realizat în alb și negru, ca majoritatea producțiilor lui Bergman, este plin de simboluri, ca mai toată opera sa, și reprezintă un manifest împotriva războiului. Dar nu numai.

Povestea urmărește destinul a doi muzicieni, soț și soție și transformările pe care aceștia le suferă în timpul unui război care lovește comunitatea în care locuiesc. Ei sunt singurii lăsați în viață din locuitorii insulei respective, iar după câteva săptămâni când războiul este încheiat, sunt anchetați pentru că ar fi trădători și ar fi pactizat cu dușmanul. Explicațiile lor nu prea îi ajută, dar norocul lor este că unul dintre anchetatori este o mai veche cunoștință, care nu crede în vinovăția cuplului. Dar problemele lor nu se termină nici acum, încep să se certe din ce în ce mai des pe diverse motive, iar liniștea căminului lor e tulburată din nou de o vizită a forțelor armate care câștigaseră războiul.

Filmul este un recital al actriței Liv Ullmann, dar și al lui Max von Sydow, interpreții eroilor principali. Liv nu a fost doar una din actrițele preferate ale regizorului, ci și una din amantele sale, cu care a avut un copil, iar pe Max von Sydow l-ați putut vedea recent în Shutter Island, probabil un omagiu pe care Scorsese a vrut să-l aducă lui Bergman. Totuși, regizorul nu a fost foarte încântat de acest film. Chiar în cartea sa – Images: My Life in Film, el remarca faptul că scenariul pare neuniform. Bergman observa după ce revăzuse filmul la mai mult timp de la premieră că prima parte este slabă și că a doua parte este bună. “Prima parte este mult mai slabă decât îmi imaginam, iar cea de-a doua mult mai bună decât îmi aminteam”, nota Bergman în memoriile sale apărute la mijlocul anilor 90.

Vizionați trailer: