Ufff, uite cã a trecut şi asta. Chiar de câteva ore bune (când scriu acum este 4:07 dimineaţa, şi nu, încã nu mi s-a cãpruiat tastatura de somn), iar Gala de Închidere TIFF s-a încheiat lãsând în urmã amintiri, premii, emotii şi filme bune. Evenimentul a fost gãzduit de clãdirea Teatrului Naţional, asezonat de un covor roşu pe mãsurã. Crezând cã sunt în întârziere, şocul a fost destul de mare atunci când mi s-a deschis uşa taxiului pentru a pãşi spre covor, iar şocul a fost cutremurãtor când am vazut ce loc am, sus, la balcon. Pozele, pardon, puricii ieşiti între timp de la distanţã mare aveau şanse sã iasã ceva mai bine dacã eram poziţionatã pe mãsurã. Eu de pe balcon nu m-am putut arunca, bine? 😀
Gala a avut o întârziere de câteva zeci de minute, însa Tudor Giurgiu, organizatorul festivalului, a ţinut sã-şi cearã scuze pentru disconfortul creat. Nimic de zis, sã bârfim câştigãtorii:
Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurt metraj:
Colivia / The Cage
– Adrian Sitaru
Premiul Let’s Go Digital!, pentru cel mai bun film realizat în cadrul LGD!:
3 Cartoane
– Alexandru Cristian Sãvescu, Diana Ciobanu, Eduard Pârvu
Trei adolescenţi mulţumiţi de munca lor, distracţia întâlnitã cu pasiunea si utilul, Giurgiu comentând ca este rost de participat la TIFF şi cu proiecte serioase din partea lor pe viitor, având în vedere ascensiunea de anul acesta a unei “absolvente de Let’s Go Digital” care a avut un film în competiţie.
Premiul cititorilor Adevãrul de Seară, ediţia de Cluj-Napoca, pentru cel mai bun film românesc în valoare de 1.500 de euro:
Marţi, dupã Crãciun
– Radu Muntean
Din pãcate, nu am apucat sã-l vad, deşi era în plan, dar a trebuit sã fug la Francesca. Mãi Fran, mãi, ce-mi faci tu mie?
Premiul FIPRESCI (oferit de juriul Asociaţiei Presei Strãine de Film):
Navidad / În ziua de Crãciun
– Sebastian Lelio
O mogâldeaţã de om care câştiga la TIFFu’ din 2007 Premiul Transilvania cu “La Sagrada Familia”.
Premiul pentru Cel mai bun scurt metraj din secţiunea Umbre:
Les bessones del Carrer de Ponent / Gemenele de pe strada Apusului
– Marc Riba, Anna Solanas
Cred ca încã mã ofticam cu balconu’ la premiul ãsta…
Premiul publicului:
Gordos / Graşii
– Daniel Sanchez Arevalo
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de documentar în valoare 2.000 de dolari:
Pavel Cuzuioc (Doina groparilor)
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de scurt metraj în valoare de 1.500 de dolari:
Veronica Niculescu (Curierul)
O tinericã sprintenã care declara cã scenariul vine de la o idee mai veche de-a ei care a ajuns sã se materializeze abia acum, dar care a suferit schimbãri de fond, devenind o poveste mult mai veselã.
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de lung metraj în valoare de 3.000 de dolari:
Tion Lucian (Ronaldo şi Iuliana)
Premiul pentru Întreaga Carierã:
Doina Lazãr
Copleşitã de aplauze, actriţa a fost impresionatã sã vadã cã publicul nu a uitat-o.
Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut:
Ozana Oancea (Felicia, înainte de toate)
Rãzvan Rãdulescu şi Melissa de Raaf
Şi ca sã mã dau mare blogger ce nu sunt, o sa zic doar atât, Ozana rules!
Premiul pentru Cel mai bun scenariu:
Rãzvan Rãdulescu, Melissa de Raaf. Adicã Ozana, adicã Felicia, înainte de toate.
Premiul pentru Cea mai bunã Imagine:
Michael Noer, Tobias Lindholm
Premiul pentru Cea mai bunã Interpretare:
Ozana Oancea (Felicia, înainte de toate) şi Victor Rebengiuc (Medalia de onoare)
Nici dacã eram eu în juriu, n-aş fi ales atât de bine. Duo-ul perfect.
Premiul de Excelenţã:
Liviu Ciulei
Din pãcate acesta nu a putut participa la galã, transmiţând un mesaj filmat, iar fiul lui a venit pentru a-i ridica premiul. Liviu Ciulei, Pãdurea Spânzuraţilor, remember?
Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea lung metraj:
Eu când vreau să fluier, fluier
– Florin Şerban
Sau eu când vreau sã câştig, câştig. Florin Şerban dãdea vina pe o cãmaşã. Cãmaşã purtata, din întâmplare, şi la Berlin. Da, Berlin, acolo unde.. Dar mai bine sã-l felicitãm!
Premiul pentru Cea mai bunã Regie
Medalia de Onoare / Medal of Honour
– Cãlin Peter Netzer
Nici cã se putea sã fiu mai de acord. 😀
Premiul pentru Întreaga Carierã oferit unei personalitãţi din cinematografia europeanã:
Wim Wenders
N-am apucat sã vad ce conferinţã a ţinut Wenders la TIFF, din pãcate…
A urmat un moment surprizã despre care vom vorbi într-un alt articol, iar acum, penultimul premiu:
Premiul Special al Juriului:
Last Conversation / Ultima Conversaţie
– Noud Heerkens
Şi marele trofeu, Trofeul Transilvania în valoare de 10.000 de euro a mers tocmai la…
… Jao Nok Krajok / Mundane History / Poveste anodină
– Anocha Suwichakornpong
O thailandezã micuţã şi drãguţã, surprinsã de câştig, iar Tudor Giurgiu şi-a permis şi-o glumiţã de profil: Poate cu ocazia asta se va deschide şi un restaurant cu specific thailandez la Cluj! 😀
Ce a urmat? Aglomeraţie, fotografi în cãutarea cadrelor perfecte şi petrecerea în cinstea Gãlii de Închidere.
Mihaelăăă, ce-ai păţit? Cum s-alegi tu Francesca în defavoarea lui Marţi, după Crăciun?! 🙂
În privinţa Ozanei, ai perfectă dreptate: Ozana RULES!!! (asta mi-aduce aminte că mi-ai luat-o înainte cu articolul despre Felicia – damn!)
N-am reuşit să văd filmul câştigător al trofeului, dar, din păcate, mi-am pierdut timpul să văd Last Conversation, cel care a luat ulterior premiul special al juriului. Poate m-am tâmpit eu, dar ăsta nu-i film. Adică, timp de o oră si un sfert nu vedem decât o tipă care conduce si vorbeşte la telefon. Cineva îmi spunea pe Twitter că e un experiment. Ok. Un experiment clar nereuşit.
Pai no… Incepea oricum primul cel cu Franny Barladeanu, iar la vreo jumatate de ora era cel cu Craciunul. Trebuia sacrificat ceva acolo, fie porc, fie film. 😀