FILMETARI.COM

Actori: Jesse Bradford, Elisha Cuthbert, Austin Basis, Chris Sarandon Eu, in locul coreenilor, as initia niscavai revolta cinefila. De ce? Se face c-am avut placerea sa vizionez filmul asta acum ceva timp, conceput sub bagheta migdalatilor nostri inventivi. Astazi am onoarea sa va anunt (stupefiata, ce sa mai!) c-a aparut si varianta amerikitschneasca a filmului. Naiva fiind, mi-am spus ca probabil au cotrobait serios prin scenariu pentru a-si scoate basmaua oarecum curata, dar nu, n-a fost sa fie. (nici macar titulatura n-au schimbat-o, la ce ma puteam astepta?) Povestea este reprodusa cam 101 %, de la cel mic amanunt, pana la ideea de baza a peliculei. Coreeni au interpretat mult mai bine, asta vi-o spun cu siguranta. Iar pentru cei care n-au habar de poveste, o sa va placa chiar si asa, caci ideea este una frumoasa.

Actori: Will Ferrell, John C. Reilly, Mary Steenburgen, Richard Jenkins Nu cred ca Will Ferrell s-a gandit prea mult cand si-a adus tributul scriitoresc la scenariul filmului cu pricina. Doar daca arunci o privire pe afisul de prezentare, ti se arunca indeajuns de multe detalii cu privire la ce urmeaza sa urmaresti. Expresii tembele privind strengareste la aparat, vestimentatia identica si plicticoasa, fundalul color-tipic pentru pozat, nu reprezinta decat amanunte care incearca sa te plaseze intr-o poveste haioasa. Nu suntem obositi cu vreo ascundere a personalitatilor printr-un afis monoton, prin vreo lozinca sau peisaj monoton, ci ni se dezvaluie ideea de-a dreptul pe tava, total gratuit. Iti place? Te uiti! Nu? Atunci este bine de stiut ca zambetele lor simandicoase nu vor dezbraca istorisirea.

Actori: Daniel Franzese, Eric Jungmann, Shane McRae, Emily Foxler, Jeff Bryan Davis Baieti si fete, am gasit cel mai prost film regizat in bratele febrile ale lui 2008. Si probabil dupa cum v-asteptati deja, da, este regizat si produs de americani. Nu prea pot baga la cap de ce atunci cand esti criticat de marele si fascinantul brand Hollywood, pentru filme in genul astuia, TU (!?!) mare producator sau orice alt coleg de breasla, continui sa zamislesti ‘capodopere’ similare? Cat de .. non-open-minded poti fii? As zice ca enough de mult. De-asta ramanem noi devotati filmelor c-o masura mai vechi, dar bune, pentru ca ‘piata’ cinefila actuala (da semne de talcioc in toata regula), vinde marfa proasta. Cum sa te duci la cinematograf sa vezi o chestie ca asta? Sa platesti sa vezi.. sa vezi ce? Iar incadrarea intr-o oarecare umbra a genului horror, m-a terifiat copios. Uhm, horror zici? Cum soptea un nene pe-o suava melodie: ‘You call this shit horror?’ (varianta adaptata) Hai sa vedem, totusi, despre ce tasto-vorbesc eu aici:

Actori: Martin Freeman, Penelope Cruz, Danny deVito, Gwyneth Paltrow Oare daca totul ne-ar fi fost dat spre cunoastere s-ar mai fi incropit cinematografia? Sau daca am fi tot timpul fericiti, am mai avea vise? Nici una, nici alta.. Atat de minutios este aranjat totul, incat jocul unor piese de domino ce strajuieste acolo undeva, sus de tot, s-ar putea frange la una dintre cele mai sensibile miscari existente. Haideti sa vorbim despre somn acum: dar nu privit ca fiind ‘activitatea’ pe care o practicam cu totii ca remediu pentru oboseala, ci ca pe o forma de evadare, un soi de refugiu ieftin dar totusi costisitor pentru spirite lucide. N-ati patit niciodata ca partasi intr-o dezamagire intensa, sa nu-ti doresti decat sa dormi, iar realitatea sa-ti fie mulata in vis dupa propria-ti pofta? Cam asta ne propune Jake Paltrow, cam asta va spun eu.

Actori: Kam Heskin, Chris Geere, Adam Croasdell, Todd Jensen Nu joaca Julia Stiles? Adica, este o gluma, nu? Sper ca da. Ce-a fost in capul lor sa lanseze o prima parte a filmului cu o anumita actrita, pentru ca mai apoi sa apara alta persoana in unul dintre rolurile principale? Deci tu expui publicului larg un cuplu, o poveste de dragoste, de la inceputuri pana .. unde se poate (?!),incerci sa-l faci sa para cat mai real, chiar verosimil si tu schimbi radical placa? Sunt inca revoltata, recunosc. O ciorba reincalzita la foc mic, asta este. (mi-e foame, recunosc). Filmul a fost initial (prima parte) digerabil, desi a avut duhoarea aia de final optimist, dar in cazul asta, este un fel de continuare de happy-end. Happy-end in happy-end? Ce cusur se mai poate nascoci unora care s-au casatorit bine mersi, cu iubirea c’est parfait, statut social superior? Poate vreo criza biliara sau vreun razboi psihologic. Si acum, hai sa scriem un rezumat..

Actori: Sean Biggerstaff, Emilia Fox, Shaun Evans, Michelle Ryan, Stuart Goodwin Cuvantul drama iti poate provoca repulsie sau indiferenta. Depinde de moment, de clipa si de personaj. Un amarat de substantiv simplu, comun, te poate arunca peste inaltimi fatidice. Si nu este orice drama, nu, este cea cauzata de iubire, pacatoasa stare si slefuitoarea de resentimente. Intram atat de usor in mrejele subtiri ale unei relatii, incat, atunci cand vine momentul sa iesi, mrejele isi vor implini datoria, o datorie cat se poate de sarguincioasa. Apele de fluturi din stomac in care odinioara te scaldai, ajung valuri inspaimantatoare, le ating aripile frante iar tu.. Tu unde ramai? Conteaza? Da, uita-te in jur! Asta ne va spune Ben, personajul nostru de astazi.

Actori: Catherine De Lean, Helene Bourgeois Leclerc, Yanick Bousquet Cine nu-si mai aduce aminte de anii frumosi petrecuti in liceu? Stiu, ‘defavorizatii’ care isi ‘mananca’ momentan adolescenta in acest cimitir al tineretii (deh, asa ne-a zis Bacovia), nu vor avea o parere prea buna despre asta, dar stiu pe cineva caruia ii va aduce un soi de bucurie. Pe cine? Pe noi toti, astia nostalgicii. Si astia micii imi vor da dreptate, dar un pic mai incolo. Pana una alta, pelicula am putea carcoti ca poate intra gratuit in categoria ‘filme cu si despre liceeni’, doar ca in locul vreunui americanism vulgar, avem ceva produs de canadieni. Curios, nu? Zau ca pentru mine asta este prima ecranizare in franceza vazuta cu subiect de tipul acesteia. Ce m-a entuziasmat la el este ca n-am avut parte de respectiva portie de ‘educatie sexuala’ (mai mult sau mai putin subtila) varata in orice productie c-o directie juvenila. Este modest, si-mi place.

Actori: Liam Neeson, Claire Danes, Geoffrey Rush, Hans Matheson, Uma Thurman Mizerabilii, romanul de mare notorietate al lui Victor Hugo, a fost indeajuns de inspirat expus publicului, nu just sub aspectul unei publicatii scrise, ci si ca ecranizare si chiar desen animat. Cine nu-si mai aduce aminte de cantecelul trist fredonat la inceput/sfarsit de episod, ce ne-o infatisa pe micuta Cosette, blonduta animata? Din amintirea dulce a desenelor am vrut sa vizionez filmul, desi mare lucru nu mai cunosteam. Spre pudoarea si rusinea mea, n-am citit cartea, dar bineinteles c-odata ce esti prins in poveste, ravnesti si dupa un ceva mai mult, asa ca, ma ocup in curand si de chestiunea aceasta.

Actori: Valerie Lemercier, Thierry Lhermitte, Daniel Auteuil Se cunoaste slabiciunea mea pentru francezi, n-am s-o ascund. Doar ca de data asta, m-a cuprins un aer mult prea .. aerisit (?!) la vizionarea peliculei cu pricina. Nu m-a surprins cu foarte multe detalii, caci le anticipam ingrijorator, nu in mod direct or’ concret, dar ma asteptam ca din clipa in clipa sa fiu martora vreunei rasturnari bruste de situatie, a vreunui conflict absurd sau a unei impacari. Ceea ce este trist, caci ma obisnuisem cu falcile larg-deschise la vreo escapada pariziana. Deci nu va spun ca este o pelicula grozava, defapt, nu-l recomand celor care vor sa fie scarpinati printre papile gustative in ritm copilaresc, ci celor care gusta glumele seci, ironiile si subtilul insuflat de francezi. Si comentand aici de zori, uit esentialul, rezumatul dom’le, rezumatul:

Actori: Bill Nighy, Kelly Macdonald, Meneka Das, Anton Lesser Pe filmul asta nu l-as categorisi drept ‘capodopera comerciala’, dar nici vreun ‘underground movie’. (termenul in cauza‘suna’ ceva mai muzical, stiu!) Si probabil nici nu-l urmaream daca nu imi atragea atentia coperta unui dee-vee-dee (a se citi dividi) dintr-un supermarket. Mi-a placut firescul senin al fotografiei expuse, pe care-l poti trai facil, iar titulatura era si ea de asemenea una simpatica, cel putin pentru mine. Destul de previzibil, mi l-am insusit inainte de vreo vizionare propriu-zisa; ei bine, exista o fata (ca multe altele), consumatoare de cafea, (am luat totul neaos, incep sa nu ma mai complic, oare imbatranesc?) ce sfarseste in a cunoaste un individ, unde altundeva, decat intr-o cafenea? Un inceput/subiect nu indeajuns de captivant, as zice, si nici n-as indrazni sa neg ca m-a dezamagit un pic, cum v-am mai obisnuit. De ce m-am mai uitat la el? De ce nu?