filme tari

Drama imigranţilor a fost abordată recent în mai multe producţii ndependente. Îmi vin rapid în minte câteva filme care au tratat acest subiect din mai multe unghiuri. Dacă în The Visitor facem cunoştinţă cu modul în care sistemul american tratează imigranţii ilegal, în Amreeka vedem cum se acomodează imigranţii care trăiesc legal în SUA, iar în Sin Nombre parcurgem drumul plin de pericole al unor cetăţeni din Honduras în drumul lor către Tărâmul făgăduinţei, în Welcome ne este prezentat modul în care Franţa tratează această problemă. Cetăţenii francezi sunt pedepsiţi prin lege dacă ajută orice imigrant ilegal. Prin ajutor se poate înţelege şi dacă îl plimbă cu maşină, nu mai vorbesc de găzduire sau alte facilităţi. Cine este prins că a greşit, plăteşte, iar imigranţii ilegal trebuie ignoraţi complet de către cetăţenii francezi.

Bilal este un adolescent irakian în vârstă de 17 ani care are un singur scop în viaţă: să ajungă la Londra pentru a se întâlni cu iubita sa, care locuieşte acolo cu părinţii. Planul său nu este chiar aşa de simplu. Cum, necum, el a reuşit să ajungă în Franţa, iar de aici până în Anglia nu mai era decât un pas. Pentru că era imigrant ilegal şi provenea dintr-o ţară aflată în război, autorităţile franceze nu-l puteau extrăda, dar îl monitorizau atent să nu părăsească ţara. Bilal s-a gândit că cea mai bună soluţie pentru a ajunge la Londra era să traverseze înot Canalul Mânecii. Chiar a luat câteva lecţii de înot cu un profesor francez, iar treptat între cei doi se naşte o prietenie ciudată, din cauza căreia francezul are de suferit. Totodată, el încearcă să-l descurajeze pe adolescent să renunţe la planul său, considerându-l sinucidere curată.

Rolul lui Bilal este deţinut de Firat Ayverdi, un actor turc aflat la debut. Interesant este faptul că rolul iubitei sale din film este interpretat de către Derya Ayverdi, sora sa din viaţa reală, de asemenea aflată la primul rol al carierei. Rolul profesorului de înot i-a revenit lui Vincent Lindon pe care l-am văzut recent în drama Pour elle, într-un rol de cu totul altă factură. Welcome a stârnit numeroase polemici în Franţa, referitoare la faptul că cei care îi ajută pe imigranţii ilegal riscă închisoarea. A fost vizionat de aproape 800.000 de persoane în primele trei săptămâni de la lansare în  Franţa şi a avut 10 nominalizări la premiile Cesar, fără nicio distincţie însă.
Ce mi-a plăcut la film, dincolo de povestea atrăgătoare, a fost realismului scenariului. Welcome nu are happy-end, dimpotrivă este un film trist, melancolic, care ridică teme importante de gândire şi nu prea oferă nicio speranţă eroilor principali.

Vizionaţi trailer: