filme tari

Uite cã am ajuns şi pe la TIFF Lounge, de voie, de nevoie. Invitatul zilei de alaltãieri (vineri, 5 iunie) a fost Corneliu Porumboiu. Astfel cã, începând cu orele 17 cei interesaţi au avut şansa sã-l asculte dar şi sã-i lanseze varii întrebãri regizorului. Un public format din tineri şi curioşi (ca şi mine de altfel) a putut sã audã şi sã afle curiozitãţi din lumea filmului.

O veste tristã: “S-a pierdut generaţia care mergea la cinematograf”, cam da, însã chiar el recunoaşte cã filmul lui James Cameron, “Avatar”, a fãcut un bine publicului român readucându-l în cinematografe. Ba mai mult, existã deja “un spirit de mall” bine dezvoltat printre tineri şi nu numai. În ceea ce îl priveşte pe el, Corneliu Porumboiu declarã cã merge extrem de rar la film în incinta mall-urilor.

Îndrãzneşte domnul Porumboiu sã descarce ilegal de pe internet? “Nu am piratat niciun film niciodatã”. Niciodatã? Imaginaţi-vã, un adevãrat exemplu pentru ceea ce ar trebui sã însemne cinematografia la care avem de lucrat cu toţii.

Educaţia publicului roman în ceea ce priveşte cinematografia? Tãios subiect, iar regizorul a declarat cã acest lucru “ţine de o filosofie culturalã care ar trebui sã fie implementatã de minister”. Aici, ce sã zic, noi încã avem de lucrat la alte capitole mult mai spinoase. Tot legat de publicul român, s-a ajuns la concluzia cã românii dau prea multe sfaturi. Ba mai mult, ei nu ştiu ce vor, cãci diversele reţete de film nu au reuşit încã sa impresioneze şi sã aducã publicul de partea lor.

O întrebare foarte bunã a fost de ce existã acea înclinaţie pentru personajele de gen masculin în filmele lui? Iar aici exemplele sunt numeroase. Explicaţia a venit imediat, fãrã machiaj şi ironie: “fãrã carnale”. Nu vrea ca filmele lui sã divagheze spre altceva, nu doreşte nici mãcar ideea de cuplu în filmele sale. Altã întrebare l-a provocat sã aleagã o carte din literatura contemporanã pe care ar vrea-o drept suport de scenariu. Rãspuns? “Niciuna, n-aş lucra cu materialul altcuiva), îmi place sã scriu, sunt autist.”

Ce film a vãzut la TIFF? Aurora.

Alta problemã cu care publicul român se confruntã este legatã de faptul cã multe meserii încã nu se gãsesc în industria filmului: calculator, efecte speciale, considerã regizorul.

Dragoş Bucur spunea despre el cã este un dictator pe platourile de filmare. Cum rãspunde cineastul la asemenea “acuzaţii”? Pãi, nu se considerã tocmai un dictator, însã recunoaşte cã poate exagereazã cu seriozitatea aplicatã la filmãri. Pentru asta, existã şi un exemplu dat de acesta, în care se privea în fotografiile fãcute în timpul filmãrilor şi în toate apãrea drept încruntat şi serios. Asta chiar dacã filmul vizat pentru acea perioadã era o comedie. Dar, dupa cum declara chiar el: “filmul e ca mersul pe sârmã”, “intri într-o anumitã atmosferã, într-un anumit mecanism” şi “faci un film la 2, 3 ani, poate chiar 4″, “sunt maniac” şi recunoaşte cã exagereazã cu repetiţiile şi rigurozitatea în ceea ce priveşte casting-urile. Asta pentru cã a fost pus în situaţia în care actorii nu au venit cu scenariul învãţat şi nu îi place sã se improvizeze peste mãsurã.

Cel mai bun rol din cinematografie? Mastroiani şi Chaplin.

Ce îi mai place şi ce nu îi mai place sã vadã în filme? Nu-i place muzica în filme, fiind de pãrere cã muzica este “cea mai puternica şi purã artã” şi “îmi plac cadrele lungi şi mişcãrile în cadru”.

Cam asta a fost, rãmâne sã vã clãtiti ochişorii cu pozele puse şi sper cã aţi şi aflat câte ceva nou de aici.