There be Dragons (2011)

 There Be Dragons este un film peste care am dat din pură întâmplare. O întâmplare fericită. Inițial mă gândisem că este un film fantastic, cu povești cu zâne, vrăjitori și dragoni (recunosc că nu prea sunt fan al acestui gen de filme utopice), dar nu este deloc așa. Filmul chiar a reușit să mă captiveze, să mă determine să vi-l recomand cu mare drag!

Regia îi aparține lui Roland Joffe, regizor și scenarist de care nu auzisem până acum, dar care se pare că a fost nominalizat în 1985 și 1987 la premiul Oscar, pentru ”Cel mai bun regizor”. Peliculele care i-au adus nominalizările sunt: The Killing Fields (1984) și The Mission (1987).

Prezentat în forma unei ”povestiri în ramă”, cum s-ar spune în literatură, There Be Dragons spune povestea unui jurnalist, Robert (Dougray Scott), care trebuie să scrie biografia unui preot, Josemaria Escriva de Balaguer (Charlie Cox), candidat pentru canonizare. Pentru a reuși acest lucru, el trebuie să apeleze la memoria și la memoriile tatălui său, care fusese prieten în copilărie cu preotul, dar cu care jurnalistul nu mai vorbise de câțiva ani, astfel încât este nevoit să-și calce destul de mult pe orgoliu, pentru a relua legătura. Pe măsură ce începe să scrie, Robert va descoperi nu doar povestea preotului Escrivar, ci și povestea tatălui său, a tinereții lui trăite în plin război civil în Spania. Vor ieși la iveală în cele din urmă, adevăruri despre propriul său trecut, adevăruri pe care Robert nu le-ar fi putut bănui dacă nu ar fi fost această misiune. Ceea ce ar fi trebuit să fie istoria vieții lui Josemaria Escriva, s-a transformat în istoria propriei lui vieți, de fapt.

Escriva a fost într-adevăr preot, mare prelat al vestitei instituții a Bisericii Catolice, Opus Dei. Aceasta a fost înființată la data de 2 octombrie 1928 de către Escriva însuși, iar în momentul de față peste 90.000 de oameni de pe toate continentele fac parte din ea. Asta face din filmul nostru cu atât mai mult unul biografic. Au existat păreri care spuneau că ar putea fi o replică la Codul lui DaVinci și modul în care este prezentată acolo Opus Dei. Poate că este, poate că nu, poate că în definitiv nu se vrea decât o demitizare a întregii povești ce circulă pe marginea instituției catolice (câțiva dintre producătorii filmului sunt chiar ei membri în Opus Dei).

Mai mult ca sigur vă întrebați care este legătura între titlul filmului și povestea pe care vi-am prezentat-o…după ce-l veți viziona, vă veți da seama cu siguranță care sunt de fapt ”dragonii” în cauză…Opus Dei, comunismul, revoluția, catolicismul și Războiul Civil Spaniol. Toți acei dragoni ai istoriei, bine plasați în timp, cu care trebuie să te lupți temeinic ca să le afli secretele. Dar gata cu politica, că deviem de la subiect, să ne întoarcem la ”oile noastre”!

Pe Charlie Cox, cel care joacă rolul preotului îl recunoașteți mai mult ca sigur din Stardust (2007), The Merchant of Venice (2004) sau Casanova (2005).  Manolo, tatăl lui Robert în tinerețe, este interpretat de către Wes Bentley pe care l-ați mai văzut în American Beauty (1999) și Ghost Rider (2007). Dougray Scott a apărut și el în Mission Impossible II (2000), Enigma (2001) sau Hitman (2007). Regizorul, după cum vă spuneam, nu este nici el un noname, povestea este una destul de bună și frumos transpusă, așadar nu înțeleg de ce nu a avut mai mult succes pelicula în cauză! Are și material de scandal cât cuprinde, s-ar fi putut face o adevărată gâlceavă pe seama filmului (poate că este chiar acesta motivul pentru care NU a avut parte de mai multa publicitate. Nu știu, zic și eu…prefer să cred totuși că nu a fost niciun complot la mijloc, ci doar o neșansă). Nu-mi rămâne decât să împărtășesc cu voi această experiență cinematografică, să descoperim o poveste despre trădare și iertare, dragoste, dramă și pasiune. Să vedem că pe de-o parte, în tot răul există și bine, iar binele nu este lipsit de intenții rele. Vizionare plăcută!

Vizionați trailer:

>