Serial: FlashForward (2009)

2

De când am scris prima ştire despre acest serial, în noiembrie, anul trecut, am ştiut că-i voi face un review pe FilmeTari. Nu am ştiut cu certitudine dacă va fi un review pozitiv sau negativ. Din fericire serialul mi-a plăcut şi nu am decât cuvinte de laudă la adresa lui. Eh, aproape numai cuvinte de laudă. Au existat şi câteva nereguli (sau neconcordanţe), mai ales în ceea ce priveşte scenariul, dar le-am trecut cu vederea pentru că serialul a compensat prin multe alte lucruri valoroase. Aş putea începe cu ideea care a stat la baza acestei producţii, o idee originală, bine pusă în practică. Reuşeşte să îţi capteze atenţia încă de la primele episoade şi te ţine în suspans pe tot parcursul derulării sezonului. E drept, la un moment dat iţele s-ar putea să fie atât de încurcate şi de neclare încât te-ar putea enerva şi tenta să renunţi la el. Eu am avut răbdarea să-l urmăresc până la sfârşit şi cred că mulţi dintre voi sunteţi de accord cu mine când zic că serialul nu e o dezamăgire. Mă refer la cei care l-au urmărit. Are multe goluri dar un serial slab nu e.

Mie mi-a plăcut modul în care a fost îmbinat dramatismul, cu acţiunea, cu teoriile de fizică cuantică şi puţin romantism pe alocuri. Au fost şi lucruri pe care nu le-am înţeles în totalitate, care, după mine, nu au avut niciun sens sau au fost cam trase de păr. În schimb, a fost jucat bine, personajele având credibilitate.

M-a cam scos din sărite personajul principal, Mark Benford (Joseph Fiennes), dar mi-a plăcut în mod special Simon Campos (Dominic Monaghan). Sigur îl ştiţi dintr-un alt serial, Lost, sau din filme ca “The Lord of The Rings” sau “X-Men Origins: Wolverine”. Din păcate, există puţine şanse de a mai admira personajul lui Dominic, fiindcă, din câte am înţeles, serialul a fost anulat şi nu va mai exista un al doilea sezon. Cel puţin, nu în viitorul apropiat. Ceea ce e cu adevărat trist. Mi-a plăcut foarte mult cum s-a încheiat primul sezon, iar serialul avea foarte mult potenţial. Trata nişte lucruri interesante care ţineau atât de ştiinţă, cât şi de etică şi filozofie. În plus, chiar eram foarte interesată să aflu care era scopul acelor blackout-uri şi cine era cu adevărat în spatele lor. Chiar dacă a fost aşa de scurt, eu zic că merită să vă pierdeţi timpul cu 22 de episoade.

Pentru că e destul de complex şi nu vreau să-mi scape vreun spoiler, am hotărât că e mai bine să vă pun, mai jos, sinopsis-ul oficial al serialului. Nu de alta, dar probabil aş fi spus acelaşi lucru cu alte cuvinte. Fără alte cuvinte, here it is şi vă aştept cu comentarii:

În primul episod, “No More Good Days,” ziua începe la Los Angeles ca oricare alta. Agentul FBI Mark Benford şi partenerul său, Demetri Noh, sunt în mijlocul unei urmăriri monitorizate de şeful lor Stanford Wedeck şi de o colegă, Janis Hawk; soţia lui Mark, Dr. Olivia Benford, e în mijlocul unei operaţii; Dr. Bryce Varley se pregăteşte să ia o decizie capitală; prietenul lui Mark, Aaron Stark, lucrează la nişte linii de înaltă tensiune; iar Nicole Kirby – bona lui Charlie, fetiţei lui Mark şi-a Oliviei – se sărută pasional cu iubitul ei când, deodată şi fără niciun avertisment, toţi locuitorii Pământului leşină preţ de 2 minute şi 17 secunde şi văd o serie de evenimente din viitor ce vor avea loc pe data de 29 aprilie 2010 la 22:00, ora Pacificului. Pentru unii, viitorul e plin de bucurii şi speranţă; pentru alţii, şocant de neaşteptat; şi pentru unii, pur şi simplu nu există. Toţi locuitorii Pământului încep să scrie cele văzute pe un site de internet de nivel mondial – The Mosaic Collective – ceea ce-i va face să se apropie unii de ceilalţi. Şi unele dintre viziuni s-ar putea să-i ajute pe Mark şi pe colegii săi să afle care sunt cauzele leşinului.

Vizionaţi promo:

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.