Interview (2007)

Fără îndoială, Steve Buscemi este un tip interesant. De cele mai multe ori, rămâne undeva în umbră. Poate și pentru că nu are aspectul de Don Juan, care să-i atragă pe producători/regizori să-i ofere roluri de anvergură. Dar simpla sa prezență pe genericul unui film, oferă siguranța unei experiențe plăcute. În “Interview“, însă, lucrurile stau puțin diferit. Buscemi este și regizor, este și co-scenarist și mai și joacă unul dintre rolurile principale. Deși, în ceea ce privește scenariul, am remarcat destul de multe lacune, am încercat să le ignor, pentru că interpretările celor două personaje ce țin capul de afiș al filmului merită din plin cel puțin o vizionare.

Pierre Peders (Steve Buscemi) este un jurnalist obișnuit cu zonele de război și cu evenimentele ce au loc la Washington. Numai că editorul său îl trimite de această dată să realizeze un interviu cu o actriță de mâna a doua, cunoscută mai mult pentru bărbații cu care se culcă și pentru operația sa de micșorare a sânilor. Evident că Pierre nu a văzut niciunul dintre filmele în care a jucat Katya (Sienna Miller), nu știe mai nimic despre ea și tot ce-și dorește este ca interviul să se termine repede pentru ca el să poată pleca spre Washington. Și aproape că asta se și întâmplă, când, după ce părăsește restaurantul în care se întâlnise cu actrița, mai mult sau mai puțin din vina ei, taxiul în care se află este implicat într-un accident, din care Pierre se alege cu o mică zgârietură la cap. Katya insistă să-l ducă până la ea în apartament pentru a-i opri sângerarea. Zis și făcut. Iar, de aici, începe cu adevărat filmul.
Urmează un duel în cuvinte, mărturisiri de tot felul, crize de isterie, consum de droguri, scene romantice, scene de dans, un pic de spionaj, un pic de telenovelă și un final care mi-ar fi plăcut să fie altfel.

“Interview” este un remake după filmul original din 2003, regizat de către Theo van Gogh. Regizorul olandez își propusese, înainte de a fi asasinat, să refacă trei dintre filmele sale și în limba engleză. Iar acesta este primul dintre ele. De regie, s-a ocupat, fără greșeală, Steve Buscemi, care, în cea mai mare parte a timpului, a reușit să mă facă să mă simt ca într-o sală de teatru și nu de cinema. Sienna Miller și Buscemi reușesc să facă o pereche perfectă pe ecran, dezgustul și isteria observându-se destul de ușor pe chipurile lor. Aceștia trec rapid de la o dragoste ciudată, la o ură gălăgioasă, de la secvențe pline de emoție, la altele reci, de la săruturi pasionale, la jigniri și apostrofări. În numai câteva ore, cei doi par a trece prin toate fazele unei căsnicii dificile: atracție și respingere, probleme cu băutura, probleme cu drogurile, lipsă de încredere, trădare.
“Interview” nu este un film pe care să-l urmărești pentru mesaj sau pentru acțiune, ci pentru interpretare.