filme tari

Asfalt Tango reprezintă cel de-al doilea film scris şi regizat de Nae Caranfil. Dacă în E periculoso sporgersi acţiunea avea loc în ultimii ani ai comunismului, Asfalt Tango se desfăşoară în primii ani ai capitalismului, unul cam sălbatic, care surprinde deriva întregii societăţi româneşti de la acea vreme. Subiectul era unul cât se poate de actual pentru anii 90: traficul de persoane sub masca unor activităţi onorabile, tinere cărora li se promite marea cu sarea în străinătate ca acolo să fie sechestrate şi obligate să se prostitueze. Nota în care este tratată această temă este una specifică lui Caranfil, una comic-amară cu accente melancolice.

Andrei are un şoc când află că soţia l-a părăsit pentru a pleca în Franţa, acolo unde va activa ca dansatoare, având promisiunea unei vieţi mai bune decât în ţară. El nu se împacă cu această veste şi porneşte într-o urmărire a autocarului cu care este realizat transportul spre Franţa, soţia sa nefiind singura „victimă” a unor personaje care din acest trafic îşi duceau existenţa. Vrea să îşi convingă soţia să coboare din autocar şi să se întoarcă la el şi pentru asta trece prin numeroase întâmplări, i se pun beţe în roate, dar nu renunţă la planul său. Tenacitatea lui este admirată de alte colege de autocar ale soţiei, dar nu şi de ea care rămâne neînduplecată în faţa eforturilor uneori supraomeneşti ale lui Andrei.

Ar mai fi un lucru de apreciat la Asfalt Tango: finalul nu este cel aşteptat de toată lumea, nu este unul hollywoodian, gen au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi. Unii i-au reproşat că tocmai lipsa unui final dorit de toată lumea face ca Asfalt Tango să nu fie un film cu adevărat mare, dar mie mi se pare că încheierea găsită de regizor are acoperire perfectă.
Aşa cum ne-a obişnuit Caranfil şi în celelalte producţii ale sale, povestea şi regia sunt la un nivel înalt, iar interpretările personajelor principale, fără cusur. Mircea Diaconu, Florin Călinescu, Charlotte Rampling dau un recital actoricesc de clasă, dar nici cei care dau viaţă personajelor secundare nu sunt mai prejos. Dacă aveţi ocazia să urmăriţi acest film, nu o rataţi, veţi avea parte de o surpriză extrem de plăcută.

Fragment din Asfalt Tango: